Ieri am fost la lansarea albumului Eu de la DOC. Cum pentru noi nu există festival la care să spunem pas CTC, evident că și un concert DOC este de neratat.
Concertul a fost la Arenele Romane, într-un cort încălzit, nimic fancy, nimic nou. Doar că eu nu mai fusesem de prin primăvară la un concert în spațiu cât de cât închis și ieri am avut timp să analizez câteva aspecte care m-au deranjat.
Țin să precizez că experiența mea nu are nimic de a face cu felul în care artiștii au prestat, ci strict cu organizarea și felul în care oamenii reacționează în anumite situații. Așa că dacă sunteți aici pentru a afla cum a fost la concert, cred că mai bine ați citi comentariile de la această postare.
De cum am intrat am observat coada imensă. Nu de la intrare, ci coada de la cumpărat jetoane. Cred că nu sunt singura care urăște din tot sufletul aceste jetoane. Doamne ajută că există brățări contactless că altfel cred că muream de foame și de sete. Eh, aseară era așa o coadă la jetoane încât undeva prin zona scenei deja se curba și continua precum pixelii din jocul snake de la Nokia. Credeam că în scurt timp coada se va muta în backstage din lipsă de spațiu. Problema era că după stăteai la altă coadă pentru băutură.
Trăim vremuri în care putem achita cu telefonul, până și Poșta Română va accepta plata cu cardul, iar noi încă dăm jetoane la concerte. Oribil!
Revenind la ce m-a deranjat pe mine în cadrul concertului și anume țigările electronice. Un brand care produce astfel de țigări era sponsor, dar niciodată nu am simțit atât de mult mirosul înțepător. Oricât încercam să mă mut ca să fiu cât mai departe de vreun fumător, oriunde nimeream lângă altă aromă, mai puternică. În general nu am o problemă dacă se fumează lângă mine, dar aglomerația, coada, căldura și mirosul intens au condus la o stare de moleșeală care a trecut abia când am plecat spre casă.
Noaptea minții a început când după vreo oră de cântat s-au oferit 15 minute pauză pentru fumat. Cortul încălzit de la Arene avea 3 ieșiri speciale pentru fumat/ luat aer și una care să te scoată de tot din incintă. Evident că toți s-au înghesuit la o singură ieșire, la cea principală și mă întrebam serios unde dracu fumaseră oamenii până atunci.
Nu sunt fumătoare, nu știu cât de greu o fi să te abții, dar mă deranjează când oamenii se duc ca vitele la o coadă și se îmbrâncesc și bombăne că nu se mișcă lucrurile mai repede. Nu consider că este nevoie să ne amintim ce se poate întâmpla când oamenii se duc buluc către ușă. În acele zeci de minute în care am așteptat cuminței să ieșim mă gândeam la toate scenariile posibile și speram doar să nu își aprindă vreun nerăbdător țigara din hol căci în caz de panică, nimeni nu ar știi cum să reacționeze.
Nerăbdători au existat căci odată ajunși în curte își purtau țigările precum drapelul. Repet, nu sunt fumătoare, dar îmi plac de exemplu murăturile, sau hai să zicem ecleruri că sunt dulci, cui nu îi plac? Cum v-ați simți dacă din oră în oră aș mânca un ecler, l-aș scutura de caramel pe hainele voastre și aș bombăni zilnic despre câți bani dau pe ele, dar nu mă pot lăsa? Culmea este că un ecler fancy costă 14 lei, deci tot aș ieși în câștig față de fumători.
Hai măi Andreea, doar s-a stat mult la coadă la o ușă, mare brânză și la concertele din aer liber mergi ca melcul până ieși din perimetru. Da, doar că acolo sunt în aer liber, am mai multe șanse de a mă adăposti sau fugi în caz de mevoie și există pază. Nu știu cum se face că fix când lumea se chinuia să intre/iasă din cort paza dispăruse ca prin minune. Poate erau și ei la fumat, ori blocați în vreo coadă.
Bineînțeles că până au reușit oamenii să iasă artiștii se întorseseră pe scenă și nu vreau să îmi imaginez ce coadă a mai fost după. Noi am plecat acasă, bucuroși că nu vom mai inhala fum și arome. Nu atac în vreun fel decizia artistului de a lua o pauză, dar aseară mi-am dat seama că nu am învățat nimic.
P.S. Aseară băieții din deschidere ne rugau frumos să îi înjurăm. Like, imaginați-vă un tip care se visează cândva Eminem, să te roage frumos să îi zici ceva de mă-sa.