Recenzie: Eu sunt femeie

Recenzie Eu sunt femeie

Când am decis să scriu o pseudo-recenzie despre Eu sunt femeie, știam că de fapt nu voi ajuta pe nimeni cu aceste rânduri. Există momente în viața mea de iubitoare de cărți, în care mă încăpățânez să citesc clasici, ori cărți populare. Eu sunt femeie se încadrează la categoria de cărți populare scrise de autori români, motiv pentru care am considerat că merită o șansă.

Țin să precizez că nu am achiziționat cartea, ci doar ascultat audiobook-ul disponibil pe Youtube. Nu regret acest lucru, Eu sunt femeie fiind o carte care nu m-a dat pe spate, de fapt, nici măcar nu o pot recomanda.

Gusturile fiecăruia diferă, iar dacă ție îți place această carte, nu este nicio problemă. Pur și simplu nu este pe gustul meu, ci doar eram curioasă despre ce este vorba.

Recenzie Eu sunt femeie

Eu sunt femeie a apărut în anul 2016 și m-am lovit deseori de acest titlu pe site-urile librăriilor online, așa că la începutul lui 2020 am decis să o adaug pe lista de cărți citite. Cartea prezintă povestea unei românce care locuiește în Italia, autoarea reușind să contureze în acest fel o poveste verosimilă, în care mulți dintre noi se pot regăsi, factorul emoțional fiind puternic încă din premisă.

Întreaga lucrare se învârte în jurul experiențelor și gândurilor acestei femei și nevoii sale de a se simți iubită. Ea cunoaște un bărbat în mediul online și începe să dezvolte sentimente pentru el. Acesta este un alt element care ajută cititorul să se regăsească în carte.

Eu sunt femeie este compusă din multe monologuri ale protagonistei și discuții în online dintre ea și el. Nu există pagină la care să nu repete sintagma ,,Eu sunt femeie” și deși pare o femeie hotărâtă și decisă să își schimbe total viața, continuă să facă aceleași greșeli și să se îndrăgostește orbește de o iluzie.

Carte se poate achiziționa online de aici:

Ce mi-a plăcut?

Singurul lucru care mi-a plăcut la această carte a fost vocea Laurei Cosoi. Versiunea de audiobook este disponibilă pe youtube, iar faptul că Laura Cosoi este cea care citește cartea, a făcut întreaga operă mult mai digerabilă. De asemenea, recomand să ascultați la o viteză ceva mai mare, deoarece monologurile extrem de lente și repetitive.

Ce nu mi-a plăcut?

  • Am auzit de prea multe ori ,,Eu sunt femeie”. Înțeleg puterea acestei sintagme, înțeleg asocierea cu titlu, însă când se repetă de atâtea ori. își pierde pur și simplu tot farmecul.
  • Aflăm doar varianta ei. Acest lucru nu l-aș fi catalogat drept un defect al cărții, dacă protagonista nu ar fi avut non-stop atitudinea de victimă. Nu contest în vreun fel faptul că femeile pot fi victimele unor bărbați posesivi, însă mie una mi-a dat impresia de femme fatale, care consideră că doar are ghinion și că bărbații sunt porci, că ea e de fapt perfectă și minunată…ea e femeie!
  • Cartea e plictisitoare, este lălăită acțiunea și nu te surprinde cu nimic. Protagonista se contrazice, își dorește iubire, dar apoi devine geloasă din orice, pentru un bărbat care nici măcar nu este cu ea.