Avea dreptate celălalt Adam când a zis “This summer’s gonna hurt like a motherfucker!”
Din nou, nu voi comenta de cozile de la bere, de organizare, de caniculă, sau de cupluri, deşi la ăsta chiar nu am văzut cupluri făcând schimb de salivă. Am ajuns acasă plină de energie şi mă gândesc cu groază la faptul că sunt sigură că următoarele concerte la care mă voi duce nu se vor ridica la nivelul celui din această seară.
Nu există gif-uri care să descrie ce a fost acolo. Dar, am să încerc să vă povestesc în linii mari, insistând pe momentele în care am uitat complet ca Adam e gay. (btw, vă amintiţi momentul când aţi aflat? eu îmi amintesc perfect, încă oftez)
De data aceasta am ajuns destul de târziu, era trecut de ora 20 când am încercat să îmi fac loc printre oameni (e cam greu să ajungi din timp când munca, licenţa şi canicula devin cele mai bune prietene). Încă de la Izvor m-am dat doi paşi în spate şi am zis Zoinks! Am reuşit cumva să mă strecor încât să îi pot zări pe artişti şi Slavă Cerului, Virgil Madgearu, mama ta de economist sper că o duci bine pe lumea ailaltă că şi aici am dat de Madgearişti! Îţi mulţumesc că scoţi anual aşa copilaşi minunaţi!
Mă pierd în detalii, dar jur că nu e vina mea! Înjuraţi-mă cât vreţi, căci mă număr printre cei care s-au dus la concert pentru Adam. Da, chiar aşa e! Recunosc, căci nu am avut norocul alor mei de a prinde fix perioada înfloritoare a muzicii. Ei au prins perioada de glorie a unor trupe precum Bon Jovi, Queen, Savage Garden, gosh Michael Jackson, până şi pentru faptul că ei existau pe vremea când cânta Boy George îi invidiez.
Adam Lambert este un artist complet, pentru asta a fost născut, să performeze. He’s here for our entertainment! Îl urmăresc de pe vremea American Idol şi în seara asta, Adam a avut grijă să ne amintească tuturor, ce mare păcat este pentru noi, duduiţele, că e gay. Ne-a uimit cu vocea lui, s-a unduit în toată splendoarea, ne-a zâmbit viclean, a aruncat cu apă pe noi (de parcă mai era nevoie huehue) a interacţionat cu noi, a fost, băi fraţilor, GENIAL! Ca să vă dau un exemplu, urma Somebody To Love şi ne-a întrebat dacă suntem îndrăgostiţi şi el o zis că nu e. Păi de ce crezi că suntem noi aici Adam? Ca să te îndrăgosteţti de noi! Zis şi făcut, căci omul o zis că se cam îndrăgosteşte de noi. Topire totală.
M-a bucurat enorm să văd oameni de toate vârstele, tineri aduşi cu japca de părinţii lor la concert, dar mai ales, să văd oameni din generaţia alor mei care să admită că da, Adam este perfect în această combinaţie!
Nu vreau să fiu Gică Contra, căci au fost alţi orgnaizatori faţă de Maroon 5, but duude s-a văzut clar experienţa celor de la Queen şi investiţia în spectacol. Spectacolul de lumini a fost minunat, sonorizarea, setlist-ul, comunicarea cu publicul, până şi felul în care au părăsit scena a fost sublim (cough pentru asta Maroon 5 au o bilă neagră, sorry not sorry). Shout out pentru cei care montează scena şi ecranele, căci trei ecrane imense, pe care chiar vedeai ceva au fost prezente în piaţă, iar unul a fost amplasat pe scenă. Mi s-a părut o idee genială pentru cei care nu au bilete în faţă şi vor totuşi să vadă ceva.
Concertul ăsta a însemnat:
1.piele de găină
2.răguşit
3.falsat
4. emoţii
5. şi cel mai important cred eu, faptul că nimeni nu îl poate egala pe Freddie Mercury, dar Adam Lambert îşi merită pe deplin locul lângă Queen!
Toată Piaţa Constituţiei a urlat I Want It All, I Want To Break Free, Somebody To Love, Galileoooo şi Love of my liiiife you’ve hurt meee şi sper că i-am cucerit cu răcnetele noastre, aşa cum ei ne-au cucerit pe noi prin simpla lor exisenţă.
După un simplu good night la finalul piesei Radio Ga Ga, au urmat vreo 3-4 minute de urlete şi aplauze pentru a-i revedea pe artişti cu We will Rock You şi We Are The Champions. A fost o fază tipic Marvel, când lumea strânge rândurile dar totuşi mai rămai că parcă mai urmează ceva.
Din păcate, fiindcă am o versiune gratuită a platformei wordpress, nu pot încărca video, sau nu ştiu eu cum. Urmăriţi-mă pe Facebook şi Instagram, să vedeţi poze şi filmuleţe 😀
P.S. Adam nu îşi dă tricoul jos în concerte. Nu pot spune decât, Doamne ajută că nu face şi asta!