Înțeleg că este perioada în care elevii clasei a 8 a își bat capul cu listele de licee. Țin minte că eu am pierdut zile bune făcând liste peste liste, studiind broșura aceea cu mediile și profilul liceelor. Luasem în calcul și cam care era nivelul meu, încât să nu mă simt total depășită în următorii patru ani, dar și localizarea geografică.

Mi se pare foarte important ca elevii împreună cu părinții să se poată informa despre licee. Acea broșură nu este destul și poate nici părerea verișoarei de gradul doi nu este convingătoare. Când m-am înscris la facultate am citit forumuri, articole pe bloguri, orice găseam despre x facultate. Din păcate, nu e aceeași situație când cauți informații despre un liceu. Ca să demonstrez ce spun am dat rapid o căutare pe Google: cum e la snspa vs. cum e la madgearu

See my point? Cum să își facă un copil o părere, cum să facă un mic research dacă nu are informațiile necesare? Trăim vremuri în care găsim pe internet definiții și formule pentru orice, dar nu găsim o părere sinceră despre un liceu. Ori băieții de la SEO de la madgearu.ro sunt blană, ori temerile mele se adeveresc. Temerile mele se referă la faptul că toată lumea alege liceul după auzite, recomandări de la oameni apropiați și cam atât.

Nu e nicio problemă să crezi în referințele unei mătuși, dar cred că un copil nu este neapărat curios cât de bine va învăța matematică. L-ar interesa cu siguranță mai mult ce activități extrașcolare poate practica în școală. Sunt oare cazuri de bullying în acel liceu? Ce imagine și-au format profesorii?  Abia printre ultimele opțiuni din căutarea de pe prima pagină apare un forum în care se vorbește despre cum e în Madgearu. Un forum în care oamenii comentau prin 2006. Clar informațiile nu sunt de actualitate, așadar, copiii nu pot obține informațiile necesare.

Dacă ar fi să mă reîntorc în clasa a 8-a la momentul în care completam lista cu licee, aș încerca să mă ghidez după câteva principi (pe unele chiar le-am respectat atunci):

Ce liceu să aleg și cel mai important, cum fac asta?

1. Dacă vrei un profil anume, pune toate codurile aferente liceelor bune cu acel profil și abia apoi restul profilelor . Mai exact: eu am vrut turism. În loc să pun cod turism – Madgearu, cod contabilitate Madgearu, am pus cod turism Madgearu, Kretzulescu, Kirițescu și abia apoi codurile pentru contabilitate de la fiecare liceu;
2. Nu te grăbi. Pregătește ciorne din timp, verifică cifrele și fă-ți timp să le explici părinților, eventual dirigintei ce îți dorești. Că îți convine sau nu, aceștia vor fi singurul tău sprijin și este important ca și ei să înțeleagă;
3. Știu că este greu, dar gândește-te pe termen lung. La prima vedere profilul de filologie pare varianta perfectă dacă vrei să scapi de matematică. Gândește-te dacă nu cumva îți place biologia, sau chimia. Dacă la un moment dat ți se va năzări să dai la medicină o să îți fie ceva mai greu cu recuperarea materiei. Eu de exemplu nu știam că dacă fac turism și alimentație publică, nu voi mai face desen și muzică, fapt ce m-a întristat căci ador să desenez. Din păcate observ tendința de a scoate orice activitate ce are legătură cu creativitatea din școli;
4. Cunoaște-ți limitele și fii sincer cu tine. Doar pentru că mama te laudă la nemauri cu notele tale, nu înseamnă că trebuie să alegi neapărat cel mai bun liceu din țară. Gândește-te serios dacă vei face față într-un liceu ceva mai strict. Chestia asta merge în ambele sensuri căci nu trebuie nici să te subapreciezi. Cea mai simplă soluție este să aspiri la liceele cu media de admitere puțin mai mare față de media ta. În sensul că dacă ai media 8.50 să realizezi că treci degeaba Sfântul Sava pe listă;
5. Liceul îți va afecta viitorul doar dacă tu îl lași. Perioada de licean este mediatizată drept cea mai frumoasă n shit. Pentru unii este, pentru alții nu. Este dreptul tău să nu îți placă ce colegi ai, să nu vrei să te duci la bal, ori să realizezi că nu ești la liceul/ profilul potrivit. Ai o viață întreagă în față în care ai timp să faci alegeri greșite și să înveți din ele.

Pe acest site am găsit calendarul detaliat al acestui întreg proces de pregătire și înscriere. Uitându-mă acum îmi dau seama prin ce stres trec copiii. Stres prin care și eu am trecut, dar speram cumva ca treaba să se ușureze cu fiecare generație. Mi-aș dori să se nu se mai pună atâta presiune pe copii. I-aș ruga pe părinți și pe profesori să se gândească dacă ei aveau tot viitorul creionat la 14 ani înainte de a emite pretenții.