Recenzie: Micul Prinţ de Antoine de Saint-Exupéry

recenzie carte

Anul ăsta mi-am propus să citesc clasici. Mi-am format acest obiectiv căci în sfârşit pot citi ce am eu chef fără să îmi fie impus. Pe listă era evident şi Micul Prinţ de Antoine de Saint-Exupéry.

Recunosc, am cumpărat cartea pentru a-i citi hamsterului meu înainte de culcare. A se ţine cont că înainte de culcarea mea, căci hamsterii sunt activi noaptea, deci pentru Kuki lectura de seară nu era carte de poveşti, ci mai mult un fel de shake cu proteine.

Pentru că mi-a plăcut, am luat cu mine cărticica şi la metrou. s-au uitat niţel ciudat oamneii la mine, but who cares? ,,Toţi oamenii mari au fost mai întâi copii.(Dar puţini dintre ei îşi mai reamintesc)”.

Micul Prinţ  a pornit într-o călătorie prin galaxie şi ca ultimă oprire a fost Pământul. În călătoria sa întâlneşte adulţi. Adulţi tare ciudaţi. Spre exemplu, regele, cred că este singurul care spune nişte lucruri chiar faine, demne de urmat: ,,Trebuie să ceri de la fiecare numai ceea ce poate fiecare să dea. Autoritatea se bizuie, înainte de orice, pe raţiune.” Restul, sunt doar o oglindire a cât de anostă devine viaţa când uiţi că ai fost cândva copil şi te laşi cuprins de vanitate, de obsesia pentru bani, muncă, etc.

De ce recomand această carte? Fiindcă Micul Prinţ este învăluit în mister, tare curios, creativ şi uşor de îndrăgit. Fiindcă  este o lectură uşoară, amuzantă şi plină de lecţii de viaţă.

Îţi bate în tărtăcuţă faptul că trebuie să îţi cultivi creativitatea, să ai grijă de prietenii tăi şi de cei dragi. Să îi respecţi pe cei din jurul tău şi să îi protejezi pe cei pe care îi iubeşti.

Partea mişto, este că de fapt, poţi interpreta mesajul cărţii cum doreşti. Pentru mine, este o lecţie despre prietenie şi despre cum trebuie să nu uit niciodată darul cel mai de preţ pe care l-am primit: imaginaţia!

Pe 20 noiembrie, Godot Cafe-teatru vă aşteaptă pe de la ora 11, cu spectacolul Micul Prinţ.

“Micul Prinț” după Antoine de Saint-Exupery

Spectacol invitat, pentru copii și oameni mari

Adaptarea și regia: Marius Costache
Scenografie și păpuși: Eduard Cîrlan și Marius Costache
Cu: Mădălina Ignat, Bogdan Costea și Eduard Cîrlan

Când un om mare, să zicem un aviator, știe că un desen cu o pălărie nu e o pălărie, ci un șarpe boa care a înghițit un elefant, iar unei flori nu îi mai este frică de tigri și de ghearele lor, înseamnă că vede cu ochii unui copil.
Iar când un omul acesta mare acceptă prietenia unei vulpi îmblânzite, înseamnă că un copil, un prinț între copii, se bucură de oaia mititică din lădița desenată de omul cel mare. Și dacă nu vedeți oaia din lădiță, e pentru că ochii nu pot să pătrundă în miezul lucrurilor. Limpede vezi numai cu inima.
Așa ne învață Micul Prinț, care la rândul lui, așa a învățat de la vulpea care a vrut să fie îmblânzită.

Durată spectacol: 55 minute
Preț bilet: 20 lei

*Spectacol recomandat copiilor cu vârsta peste 8 ani

Eu zic că ne încadrăm 😀

P.S. Dacă eşti curios ce am mai citit, te invit să îmi vezi Reading Challenge-ul pentru 2016.