De mai bine de un an mă ,,oblig” să citesc cărți clasice, nu doar chic-lit și romane polițiste. Am fugit de ele în școală, dar m-am gândit că nu mor dacă încerc. Pentru cultura mea generală, pentru vocabular, ori doar pentru a-mi contura mai bine preferințele nu doar în materie de gen, ci și în stilurile unor autori.
Ultimul roman clasic pe care l-am testat a fost Marele Gatsby de F. Scott Fitzergald. O să vă spun de pe acum că singurul motiv pentru care am reușit să termin cartea a fost faptul că mi-l imaginam pe DiCaprio. Nu mi s-a părut ceva wow. Colacul de salvare este dialogul. Personajele au cuvintele la ele, iar glumițele își fac ușor apariția.
Gatsby este bogat, amuzant, plin de el și dă impresia că nu îi pasă de nimic. Orbit de dragoste va face orice este necesar pentru a o avea din nou pe Daisy. Șiii pentru că efectiv nu am nimic de spus despre această carte, revin asupra acestui articol după ce văd filmul. Sper ca filmul să mă surprindă plăcut.
Buuun, acum că am văzut și filmul revin cu o umilă părere. Interpretarea lui DiCaprio este excepțională. Pelicula te duce într-o călătorie în timp, în era jazz-ului și a burhgeziei și a trabucurilor. Deși Gatsby are o avere impresionantă, o iubește pe Daisy și știe că și ea îl iubește, are totuși o nesiguranță de neînțeles. Probabil dovada vie că orice om are temerile sale, mai ales când vine vorba de iubire.
Nu mi-a plăcut totuși coloana sonoră. Într-o eră a jazz-ului să aud piese de la Jay Z și Lana del Rey mi s-a părut cam deplasat. Nu că nu mi-ar plăcea, doar nu mi-a plăcut asocierea. De data aceasta, eu recomand filmul în locul cărții. Daaar, doar dacă aveți vreo 2 ore și 20 de minute la dispoziție.
Am mai încercat de la același autor The Curious Case of Benjamin Button. Din nou, aleg filmul. I guess F. Scott Fitzgerald it’s not my cup of tea.