Probabil numele autoarei vă suna cunoscut. Elizabeth Gilbert a scris romanul Mănâncă, roagă-te, iubește, care a fost ecranizat în 2010, avându-i ca protagoniști pe Julia Roberts, James Franco și Javier Bardem.
Țin minte că am chiulit într-o zi de marți de la liceu ca să văd filmul acesta. Câștigase o colegă o invitație de la cinemagia și cum marțea aveam istorie, era momentul perfect :))
Pentru că nu mă consider conectată cu cele sfinte, am așteptat ca autoarea să scoată altceva care să mă atragă. După ce am văzut cartea la Irina de la The Rawscientist, m-am decis să o cumpăr. Înainte de a încerca să vă conving să o citiți, vă spun de pe acum: Cartea nu este pentru voi! Nu este nici pentru mine, sau pentru un alt public neștiut. Cartea, este pentru autoare. Nu mă credeți? Citiți-o :))
Deși este o carte în care autoarea doar își notează lucruri esențiale despre creativitate, ce crede ea că trebuie făcut, ce lecții a învățat de la alții, sau din experiențele ei, este o foarte bună referință pentru cei care sunt în impas în lupta cu creativitatea.
Trăim cu impresia că doar anumiți oameni au acest dar divin și că depinde doar de talentul nativ. Da și nu. Poți fii un om creativ, sau poți învăța să îți creezi propria creativitate.
Poți face un job din pasiunea ta? Poți. Poți trăi din el? Da și nu. Cheia este să nu te bazezi pe asta. Asta mi-a plăcut cel mai mult în carte. Nu pune pe un piedestal pasiunea ta și nu o considera singurul tău scop în viață. Bucură-te, exersează și visează. Nu te lăsa de pasiunea ta, dar nu renunța la restul lucrurilor. Nu îți da demisia în speranța că te va lovi inspirația. Nu îți neglija familia fiindcă nu ți-ai organizat bine timpul și vrei să creezi. Nu îi cere creativității tale să te întrețină. Ea există ca să te bucure, să îți arate de ce ești în stare, nu să îți plătească facturile.
Știu ce vă gândiți: Cărțile de dezvoltare personală nu spun nimic concret. Nu e nici albă, nu e nici neagră. Păi știți de ce? Fiindcă așa e! Creativitatea are menirea de a te ajuta să treci prin ,,infernul neîndurător al acestei lumi“, nu să îl antreneze.
Și eu duc o luptă cu creativitatea. Mă consider o persoană creativă, dar inaptă uneori de a pune ideile pe pagină. Încerc să nu treacă o zi fără să scriu, ori să fac un mic desen, un doodle. Din când în când întreprind activități DIY, ori mă prinde dimineața pictând un tricou. Declar că nu aș putea trăi fără activități care să îmi scoată nițel la iveală creativitatea. Cât stau la birou sunt statică, activitatea este monotonă, iar creativitatea mea e în stand-by. Simt nevoia de a face lucruri care să o trezească. Nu pentru bani, nu pentru laude, ci pentru mine. Și mă bucur că am ajuns de mult să înțeleg că nu am eșuat în viață fiindcă nu mi-am făcut un job din pasiunea mea. Am curajul să spun că fac ce îmi place, când și cum vreau, fără să mă simt obligată. No strings attached!
Este genul de carte pe care o ții într-o mână și în cealaltă ai sticky notes. Ca să vă demonstrez că așa este, vă voi insera câteva citate:
,,Majoritatea artiștilor sunt oameni impulsivi, care nu fac planuri pe termen prea lung. Artiștii sunt din fire pariori. E un obicei periculos să pariezi. Dar când produci artă pariezi întotdeauna.”
,,În domeniile creative nu există siguranța locului de muncă și nici nu va exista vreodată.”
,,Încetează cu văicăreala. Nu e vina lunii că tu ai vrut să fii artist. ”
,,…să țipi la creativitatea ta spunând trebuie să câștigi bani pentru mine! e ca și cum ai țipa la o pisică.”
,,…dacă arta legitimează cruzimea, atunci nu cred că merită să avem artă.”
Sper că v-am convins. V-o recomand cu toată căldura. Este o lectură ușoară și nu e chiar genul acela pe care să îl citiți din scoarță în scoarță. Câteva pagini pe zi vă pot schimba starea de spirit. Găsiți cartea aici, ori poate editura Humanitas va face ceva reduceri cu ocazia târgului de carte 😀