4 zile în Newcastle upon Tyne

În perioada 11-14 martie am fost în Newcastle pentru un training. A fost prima mea călătorie cu avionul și prima oară când a trebuit să îmi iau rucsacul în spate și să plec singură la drum.

Planificare

Ca să mă asigur că totul o să fie în regulă m-am echipat cu harta orașului, harta metroului, lista de obiective turistice și programul acestora. Din păcate nu am apucat să vizitez cum planificasem fiindcă singura zi în care puteam face asta era duminica. În jurul orei 15 am ajuns la hotel, iar la 17 magazinele și obiectivele turistice se închideau #lacrimă

După check-in mi-am împrăștiat hărțile pe pat și am decis ca măcar să văd orașul. Din fericire, există o stație de metrou chiar la aeroport. Pentru a ajunge la hotel am coborât la Regent Center, iar pentru oraș am mers la stația South Gosforth în ideea că dacă prin metroul de pe magistrala verde nu mă voi descurca să schimb. Am coborât la stația Monument și de acolo am parcurs pe jos centrul orașului.

Centrul orașului

Mi-a plăcut foarte mult că m-am putut plimba în liniște. Nu a fost aglomerat la metrou, nici pe străzi. Când am ajuns în Chinatown chiar mă speriasem puțin căci eram singură printre străduțe. Am început cu Grey’s Monument. Construit undeva pe la 1800, monumentul poate fi vizitat pentru a admira panorama orașului.

🚆 . . . #travel #monument #metrostation #newcastle #uk

A post shared by C Andreea Mihaela (@bravoandreea.ro) on

Au urmat Theatre Royal, Gara Centrală, Catedralele (St. Nicholas și Mary), The Chinese Arch, Blackfriars și Castelul. Cel din urmă m-a dezamăgit. Nici nu prea m-am chinuit să îl pozez. În calitate de omuleț recent obsedat de istoria Angliei am oftat când am văzut că în jurul castelului erau doar mașini parcate. Adică priveliștea era distrusă de cei care parcaseră în fkin buza castelului. Bine că oricum sunt destule castele care merită atenția noastră.

Btw, am fost provocată să fac un challenge cu 7 poze black & white și am profitat de ocazie. Am urcat pe Facebook poze artistico-amatoricești și îmi place tare mult ce a ieșit 😀

Nu m-am priceput niciodată la arhitectură, dar îmi place să casc ochii la dânsa. Plus că asta a fost cam singura mea opțiune ținând cont că am ajuns la finalul programului. Chiar dacă m-am întristat puțin, sper să prind ziua în care și în România oamenii să înțeleagă că oricine are nevoie de relaxare și de timp petrecut cu familia.

La teatru am văzut în fiecare seară cozi și mi-a plăcut că în afară de centrele comerciale, toate clădirile au păstrat arhitectura veche. Și dacă tot am zis de centrele comerciale, am reușit să fac shopping la Intu. Am fost la Lush Cosmetics ca să îmi achiziționez faimoasa Intergalactic Bath Bomb. Am mai făcut shopping în Primark, unde am găsit foooarte multe accesorii la prețuri mici.

În ultima seară am mai dat o tură de oraș și am aflat de ce este numit Newcastle upon Tyne. Fiindcă este pe malul râului Tyne, dooh! Eu mă prind mai greu. Am ținut să precizez asta fiindcă în Newcastle sunt foarte multe poduri. Nu știu cum le cheamă, dar sunt care mai de care mai impunătoare și mai luminate. Musai trebuie s repet experiența ca să le pot lua la pas. Ete de ce:

“Newcastle Quayside Bridges, Newcastle Upon Tyne” by Andrew Whitaker

Prețuri

Cu Primark am lămurit-o. Cumperi tot magazinul și tot îți mai rămân bani. Dar mâncarea? Transportul?

Prețurile la mâncare depind și de zona în care alegi să mănânci. În prima seară am fost la Carluccio’s, un restaurant cu specific italian unde am dat 18 lire pe un main dish și un pahar de Sauvignon Blanc. Eram singură cuc într-un oraș nou, înțelegeți-mă pls. În rest prețurile au fost foarte bune. Dacă alegeai să nu mănânci în centrul vechi, puteai să iei cina liniștit cu 8 lire. Recomand pentru haleală bună și budget friendly: Pitcher & Piano și San Lorenzo.

Mi-am luat foarte multe dulciuri și în fiecare zi totalul nu depășea 3 lire. Nu puteam să plec de acolo fără ciocolata Cadbury.

Singurele prețuri la care m-am strâmbat au fost cele de la metrou. Pentru o cartelă valabilă 1 zi pe toate magistralele am dat 5.10 lire, iar pentru o cartelă de o călătorie am dat 1.80 lire. Însă dacă mă gândesc cât de rapid am ajuns oriunde, că există stație de metrou la aeroport, sau că programul se respectă și nu e aglomerat…parcă nu îmi mai vine să comentez.

În schimb prețurile din Otopeni mi-au dat palpitații. Cum să ceri frate 12 lei pe o apă?!

Cazare

Nu am ales-o eu, dar a fost perfectă. The Townhouse Hotel are doar 10 camere, personal amabil și mic dejun sățios inclus. Este într-o zonă liniștită, departe de gălăgie și cu 3 stații de metrou aproape. Pe booking văd că o cameră pentru două persoane costă 452 lei/noapte. HOLY MOLY!!!!

Regrete

  • Nu am vizitat Jesmond Dene unde am înțeles că este un peisaj superb (dacă e cald afară) și undeva prin zonă este Pets Corner unde poți mângâia lame <3
  • Nu am apucat să vizitez Fabrica de biscuiți.

P.S. Vă las cu două poze făcute la câteva zile distanță ca să înțelegeți cam ce nămeți au fost la ei :))

🍴 . . . #restaurant #oldbuilding #newcastle #travel #uk

A post shared by C Andreea Mihaela (@bravoandreea.ro) on

Plusuri

  • Orașul este mic și ferit de aglomerație;
  • Baruri la tot pasul;
  • Sistem de transport bine pus la punct;
  • Siguranța;
  • Stație de metrou la aeroport.

Minusuri

  • În weekend-uri la ora 17 cel târziu se închid magazinele și obiectivele turistice;
  • Nu este un oraș chiar curat;
  • Castelul nu cred că va da pe cineva pe spate.

 

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*